Ce este
hipotiroidismul

Hipotiroidismul este o patologie tiroidiană. Dacă aveți hipotiroidism, înseamnă că aveți o tiroidă subactivă („hipo” înseamnă „mai jos” sau „sub normal”). La persoanele cu hipotiroidism, tiroida nu produce suficient hormon tiroidian pentru a păstra funcționarea normală a organismului.

Pe măsură ce funcțiile organismului încetinesc, puteți observa că vă este mai frig, obosiți mai ușor, pielea devine mai uscată, scade memoria, este posibilă apariția constipațiilor și poate să apară depresia. Deoarece simptomele sunt atât de variabile și nespecifice, singura modalitate de a ști sigur dacă aveți hipotiroidism este un simplu test de sânge pentru TSH.

Gasește cel mai apropiat laborator Synevo

Cine poate dezvolta hipotiroidism?

Hipotiroidismul este una dintre cele mai frecvente patologii tiroidiene. Ea afectează oamenii din toată lumea, de orice vârstă, sex sau rasă, indiferent de nivelul de trai sau nivelul educației.
Aproximativ 2-3 % dintre americani au hipotiroidism și 10-15% au hipotiroidism ușor. Mai mult de jumătate dintre cei cu hipotiroidism nu știu că au această afecțiune.

Factorii de risc ce contribuie
la dezvoltarea hipotiroidismului

Aveți o rudă apropiată, cum ar fi un părinte sau un bunic, cu o boală autoimună.
Hipotiroidismul se poate dezvolta la orice vârstă, dar riscul dezvoltării acestuia crește odată cu vârsta.
Hipotiroidismul este mai frecvent la femei decât la bărbați și, cu atât mai mult la femeile tinere decât la bărbații tineri. Riscul de hipotiroidism crește în timpul sarcinii, după naștere și în perioada apropiată de menopauză.
Hipotiroidismul este mai frecvent întâlnit la persoanele de rasă albă și asiatică decât la alte rase și etnii.
Aveți o altă afecțiune autoimună, cum ar fi diabetul zaharat de tip 1, artrita reumatoidă, scleroza multiplă, boala celiacă, boala Addison, anemie pernicioasă sau vitiligo.
Ați fost tratați cu iod radioactiv sau ați fost expus la radiații în zona gâtului sau în partea superioară a toracelui.
Ați avut o intervenție chirurgicală tiroidiană.
Aveți tulburări bipolare.
Aveți sindromul Down sau sindromul Turner – tulburări genetice.

Simptomele hipotiroidismului

Hipotiroidismul are o varietate de simptome. Simptomele sunt ceea ce observați sau simțiți. Multe dintre aceste simptome sunt adesea confundate cu alte afecțiuni. Când nivelul hormonilor tiroidieni este prea scăzut, celulele corpului nu pot primi suficient hormon tiroidian, iar procesele organismului încep să încetinească. La persoanele cu hipotiroidism, tiroida nu produce suficient hormon tiroidian pentru a păstra funcționarea normală a organismului.

Pe măsură ce funcțiile organismului încetinesc, puteți observa că vă este mai frig, că obosiți mai ușor, pielea devine mai uscată, scade memoria, puteți avea constipații sau poate apărea depresia.

În concluzie, hipotiroidismul nu doar provoacă simptome, dar le poate agrava și pe cele existente.

Simptomele hipotiroidismului apar de obicei lent, peste câteva luni sau ani. Unii oameni dezvoltă rapid simptomele hipotiroidismului, peste câteva luni. În general, cu cât nivelul de hormoni tiroidieni este mai scăzut și cu cât valorile acestuia rămân mai mici, cu atât mai severe vor fi simptomele.

Hipotiroidismul subclinic (ușor) poate provoca simptome ușoare sau poate decurge fără simptome. Hipotiroidismul sever provoacă de obicei simptome severe.

Unele persoane sunt deja grav bolnave în momentul în care își află diagnosticul. Altele, ale căror analize de sânge indică hipotiroidism sever, au puține simptome, sau în genere pot fi asimptomatice. Din cauza că simptomele sunt atât de variabile, singura modalitate de a ști cu siguranță dacă aveți hipotiroidism, este de a realiza un test la nivelul hormonilor în sânge.

Caracteristicile comune ale hipotiroidisumului

Depresie nou apărută sau agravarea celei existente, tristețe sau pierderea interesului față de lumea înconjurătoare.
Păr mai uscat, mai aspru și mai fragil cu tendința de cădere (cantitatea diferă la diferiți oameni; pacienții nu au chelie, dar părul este foarte subțire).
Oboseală frecventă, trezire dificilă dimineața, nevoie de mai mult somn și tendința de a adormi în timpul zilei.
Probleme noi legate de memorie sau agravarea celor vechi (gândire mai lentă).
Pierderea auzului nou apărută sau agravarea stării existente.
Pastozitatea feței (în special a ochilor), mâinilor, gleznelor și picioarelor din cauza acumulării de lichide.
Voce răgușită nou apărută sau agravarea stării existente. Sforăit.
Gușă (inflamație în partea din față a gâtului, cauzată de mărirea tiroidei).
Piele mai uscată, prurit (mâncărime) deranjant.
Senzație de frig atunci când la alte persoane le este cald. Transpirație redusă.
Încetinirea ritmului cardiac. Tensiune arterială ușor crescută. Creșterea nivelului de colesterol.
Pierderea poftei de mâncare.
Creștere ușoară în greutate (1-9 kg kilograme) și dificultate în pierderea kilogramelor în plus (hipotiroidismul nu provoacă obezitate).
Constipație nou apărută sau agravarea celei existente.
Cicluri menstruale mai dureroase și mai frecvente, simptome premenstruale, crampe mai severe, galactoree (eliminări din piept).
Sindromul tunelului carpian.
Senzații noi, furnicături la mâini și picioare (parestezie).
Crampe musculare și dureri articulare.
  • Mai puțină energie
  • Oboseală frecventă, trezire dificilă dimineața, nevoie de mai mult somn și tendința de a adormi în timpul zilei
  • Senzație de frig atunci când altor persoane le este cald
  • Transpirație redusă
  • Piele mai uscată, prurit (mâncărime) deranjant
  • Păr mai uscat, mai aspru și mai fragil cu tendința de cădere (cantitatea diferă la diferiți oameni; pacienții nu au chelie, dar părul este foarte subțire)
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Creștere ușoară în greutate (1-9 kg kilograme) și dificultate în pierderea kilogramelor în plus (hipotiroidismul nu provoacă obezitate)
  • Probleme noi legate de memorie sau agravarea celor vechi (gândire mai lentă)
  • Sforăit
  • Crampe musculare și dureri articulare
  • Senzații noi, furnicături la mâini și picioare (parestezie)
  • Constipație nou apărută sau agravarea celei existente
  • Pastozitatea feței (în special a ochilor), mâinilor, gleznelor și picioarelor din cauza acumulării de lichide
  • Sindromul tunelului carpian
  • Cicluri menstruale mai dureroase și mai frecvente, simptome premenstruale, crampe mai severe, galactoree (eliminări din piept)
  • Iritabilitate
  • Depresie nou apărută sau agravarea celei existente, tristețe sau pierderea interesului față de lumea înconjurătoare
  • Voce răgușită nou apărută sau agravarea stării existente
  • Pierderea auzului nou apărută sau agravarea stării existente
  • Gușă (inflamație în partea din față a gâtului, cauzată de mărirea tiroidei)
  • Încetinirea ritmului cardiac
  • Tensiune arterială ușor crescută
  • Creșterea nivelului de colesterol
  • Întârzierea creșterii la copii

Cauzele hipotiroidismului

Patologia autoimună

În mod normal, sistemul imunitar protejează organismul împotriva „invadatorilor” bacterieni și virali. În cazul bolilor autoimune („auto” înseamnă „sine”), sistemul imunitar atacă o parte sănătoasă a organismului. În hipotiroidismul autoimun, sistemul imunitar atacă accidental celulele din glanda tiroidă.

Tiroidita autoimună este mai frecventă la femei decât la bărbați. Poate începe la orice vârstă, dar devine mai frecventă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. La femei, de multe ori începe în timpul sarcinii, după naștere sau în perioada menopauzei.

Hipotiroidismul autoimun poate începe brusc, însă la majoritatea oamenilor se dezvoltă lent, peste ani.

Cea mai frecventă formă de hipotiroidism autoimun este numită boala Hashimoto.

Rezecția (înlaturarea) parțială sau totală a glandei tiroide

Unii oameni cu noduli tiroidieni, cancer tiroidian sau boala Graves trebuie sa înlăture o parte sau toată glanda tiroidă. Hipotiroidismul rezultă atunci când întreaga tiroidă este îndepărtată sau când țesutul tiroidian rămas nu mai funcționează în mod normal.

Tratamentul radioactiv

Unele persoane cu boala Graves, gușă nodulară sau cancer tiroidian sunt supuse tratamentului cu iod radioactiv (131). Iodul radioactiv distruge tiroida, ceea ce poate duce la hipotiroidism. Boala Hodgkin, limfomul sau cancerul capului sau gâtului, sunt tratate cu radioterapie care poate distruge tiroida și duce la hipotiroidie.

Hipotiroidism congenital (de la naștere)

Aproximativ 1 din 4.000 de copii în fiecare an se naște fără tiroidă sau cu o tiroidă parțial formată. Unii bebeluși au o parte sau întreaga tiroidă situată într-un loc diferit de cel normal (tiroidă ectopică). La unii bebeluși, celulele tiroidiene sau enzimele lor nu funcționează corect, sau sunt afectate de medicamentele administrate de mamă. La alții, tiroida poate produce suficient hormon pentru o perioadă, dar mai târziu nu mai funcționează, pe măsură ce copilul crește sau devine adult. În Statele Unite, toți copiii sunt testați la naștere pentru hipotiroidie.

Tiroidita

Tiroidita este o inflamație a tiroidei. De obicei, este cauzată de un atac autoimun (cum ar fi boala Hashimoto, tiroidita după naștere sau tiroidita silențioasă) sau de o infecție virală.  Tiroidita poate face ca tiroida să elibereze întreaga cantitate de hormoni stocați în sânge deodată, determinând tiroida să devină hiperactivă (hipertiroidism) pentru o scurtă perioadă de timp. Odată ce întreaga cantitate depozitată de hormoni a fost eliberată, tiroida devine inactivă. Aproape toate persoanele cu tiroidită virală își recuperează funcția tiroidiană, dar aproximativ o pătrime dintre persoanele cu tiroidită autoimună suferă de hipotiroidism permanent.

Medicamente

Unele medicamente pot interfera cu capacitatea tiroidei de a produce hormoni tiroidieni, ceea ce conduce la hipotiroidism. Litiul este unul dintre cele mai frecvente medicamente care provoacă hipotiroidism.

Alte medicamente care pot provoca hipotiroidism sunt amiodarona, interferonul alfa și Interleukina-2. Toate aceste medicamente pot, cel mai probabil, să declanșeze hipotiroidism la persoanele care au o predispunere genetică pentru tiroidita autoimună. Rar, unele persoane cu mielom multiplu (cancer al sistemului sangvin), care sunt tratate cu talidomidă, pot dezvolta hipotiroidism.

Leziuni ale glandei pituitare (hipofizei)

Glanda hipofiză indică tiroidei cât de mult hormon să producă. Dacă glanda hipofiză este lezată prin traumare de o tumoare, radiații sau intervenții chirurgicale, este posibil să nu mai poată da instrucțiuni corecte tiroidei și tiroida poate înceta să mai producă suficient hormon.

Prea mult sau prea puțin Iod

Tiroida trebuie să aibă iod pentru a produce hormoni tiroidieni. Iodul intră în organism prin alimente, în principal produse lactate, pui, vită, carne de porc, pește și sare iodată. Apoi iodul este transportat prin sânge spre tiroidă. Pentru a menține producerea de hormoni tiroidieni în echilibru, este nevoie de o cantitate suficientă de iod. Oamenii care trăiesc în țări slab dezvoltate ar putea să nu primească suficient iod în alimentația lor. La nivel mondial, deficiența de iod este cea mai frecventă cauză de hipotiroidism, deși în S.U.A. este o cauză rară.

Surplusul de iod poate de asemenea provoca sau agrava hipotiroidismul. Sursa principală a surplusului de iod sunt suplimentele alimentare care conțin kelp, un fel de alge marine. Majoritatea acestor suplimente sunt vândute cu falsa promisiune de a ajuta oamenii să slăbească. Alte surse de iod excesiv sunt coloranții cu raze X, medicamentele, precum amiodarona și unele expectorante mai vechi (medicamente care ușurează procesul de expectorare).

Prevenirea hipotiroidismului

În țările în care dieta nu conține suficient iod, pot fi administrate suplimente de iod care previn hipotiroidismul. În Statele Unite și în alte țări dezvoltate, unde majoritatea dietelor conțin suficient iod, nu există o modalitate cunoscută de a preveni hipotiroidismul.

Diagnosticarea timpurie a hipotiroidismului prin testarea bebelușilor nou-născuți, a femeilor însărcinate și a persoanelor cu simptome sau factori de risc, este cel mai bun mod de a preveni agravarea acestuia. Cel mai mare factor risc este existența patologiilor tiroidiene în rândul rudelor și a membrilor familiei.

Ce reprezintă
glanda teroidă

Glanda tiroidă este o glandă endocrină în formă…

Viața cu hipotiroidismul

Nu există niciun medicament care v-ar scăpa …

Diagnosticul hipotiroidismului

Un diagnostic este arta sau actul de identificare …

Găsiți cel mai apropiat laborator pe hartă